Stiri SuperSale

Reduceri mincinoase în magazine: păcăleli în limita stocului disponibil

January 29, 2010 | Comentarii (1) | Categorie: Reduceri,Stiați că

Tag-uri: , , ,

atentie

Dragă prietene,

Ne aflăm în plin sezon de reduceri, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Cu toate acestea nu trebuie să ne lăsăm duși de val! Te sfătuim să deschizi bine ochii, pentru că tentațiile și păcălelile există la orice pas. Am găsit un articol interesant, pe care trebuie să îl citiți cu atenție:

,,Unii comercianţi din marile centre din Capitală afişează preţuri cu reduceri „umflate” şi lichidări de stoc inexistente. Orbiţi de ofertele afişate în vitrinele magazinelor din marile centre comerciale, românii au dat o mulţime de bani pe haine şi încălţăminte ale căror preţuri au fost reduse, de fapt, doar „pe hârtie”. În plus, mulţi comercianţi recurg la diverse practici, de la publicitate mincinoasă până la reduceri fictive, doar pentru a înşela cumpărătorul.

Aceasta este concluzia la care a a juns, ieri, o echipă de inspectori de la Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor (OPC), care a descins, însoţită de reporterii EVZ, la Unirea Shopping Center, în centrul Capitalei. Rezultatul: lichidări de stoc inexistente, reclamă mincinoasă, afişaj incorect, firme care nici măcar nu aveau numele inscripţionat la intrare.

Toate astea, cu menţiunea că acţiunea de ieri a fost precedată de alta, făcută cu aproape două săptămâni în urmă şi care ar fi trebuit să „pună lucrurile în ordine”. „Nu s-a întâmplat asta, dar mai grav este faptul că niciun client al vreunui magazin nu a depus vreo plângere împotriva comercianţilor care i-au păcălit”, au explicat inspectorii.

Păcăleli în limita stocului disponibil

Primul magazin din Aripa Splai a centrului comercial vinde pijamale cu 49 de lei, iar după „bulina” din vitrină pare că preţul a fost redus cu 50%. „Lipseşte preţul vechi. E reducere, dar trebuie să vedem preţul iniţial”, este prima observaţie a inspectoarei Luminiţa Ciobanu. Vânzătoarea se fâstâceşte. „Ca să facă lichidare de stoc, trebuie să anunţe la primărie cu 15 zile înainte. În plus, la fiecare reducere trebuie scris «în limita stocului disponibil»”, explică inspectoarea OPC.

„Aveţi registrul unic de control?”, întreabă aceasta. Răspunsul vine într-un teanc de hârtii pe care vânzătoarea le scoate de sub birou. Inspectorii dau şi verdictul: amendă între 1.000 şi 5.000 de lei. Vânzătoarea mărturiseşte: „Nu avem nicio lichidare de stoc, de fapt trebuie să închidem într-o lună şi încercăm să vindem ce avem”, explică femeia.

Inspectorii au de ales: fie încadrează magazinul la „practici comerciale incorecte” şi amenda urcă până la 60.000 de lei, fie la „publicitate înşelătoare”, şi atunci proprietarul va plăti până la 1.500 de lei. Însă la fel ca şi ceilalţi patroni ai magazinelor în care s-au găsit nereguli, acesta s-a scuzat: „Sunt plecat din ţară!”. De altfel, probleme similare s-au găsit în mai multe magazine din Unirea Shopping Center. Urmarea: inspectorii au ameninţat cu o nouă serie de controale.

SOLUŢIE

„Garda poate verifica dacă reducerile sunt reale”

Potrivit legii, inspectorii OPC pot constata doar dacă afişajul este incorect, dacă s-a calculat bine reducerea din tariful iniţial sau dacă vânzătorii au toate actele în regulă. Cei care decid însă în ce măsură tarifele reduse sunt obţinute într-adevăr în urma unei diminuări a preţului iniţial sunt inspectorii Gărzii Financiare.

„Noi nu avem acces la registrele financiare. Noi doar calculăm să vedem dacă un produs redus cu 30% are aplicată reducerea corectă. Cei care pot vedea că nu s-au modificat înainte preţurile, doar ca apoi să se poată face diminuarea tarifelor, sunt cei de la Garda Financiară”, a explicat Luminiţa Ciobanu, inspector OPC.

Cu alte cuvinte, cea mai sigură metodă, pentru a evita să fiţi păcăliţi, este să daţi o raită prin magazine şi înainte de startul reducerilor. Cunoscând preţul iniţial al produselor pe care le doriţi, puteţi socoti singuri dacă reducerea este reală sau fictivă, explică inspectorul.

Sursa: EVZ

Share

Vezi comentarii (1)

De unde vine succesul ZARA?

| Comentarii (0) | Categorie: Brand-uri,Despre,Istoria modei,Istorii,Recomandari,Stiați că

Tag-uri: , , , , , , , , , ,

Zara-logo-ECC97652AE-seeklogo.com

Pentru că foarte mulți dintre vizitatorii site-ului nostru au ajuns pe aici căutând pe Google ,,reduceri ZARA” sau pur și simplu ,,ZARA”, ne-am gândit că un articol despre istoria acestui brand s-ar putea sa fie de interes. So here we go….astăzi vă povestim despre istoria mult îndrăgitului brand ZARA și despre elementele secrete care stau la baza succesului său.

ZARA reprezintă un lanț de magazine aparținând grupului Inditex, deținut de magnatul Amancio Ortega, ce are în tolba lui mare și alte branduri renumite: Massimo Dutti, Pull and Bear, Oysho, Stradivarius, Uterqüe și Berska. Grupul are sediul în A Coruña, Galicia, Spania, unde în anul 1975 s-a deschis primul magazine ZARA.

Se spune că ZARA are nevoie doar de două săptămâni pentru a dezvolta și introduce în magazine un produs nou (în comparație cu media de 6 luni din industrie) și lansează în jur de 10.000 de modele noi în fiecare an. Poate că strategia sa cea mai neobisnuită este legătă de politica  ,,zero publicitate”; compania a preferat să investească un procent din venituri, în deschiderea unor magazine noi în loc să pompeze bani în promovare plătită.

ZARA a fost descris de Daniel Pietter, directorul de modă de la Louis Vuitton, drept ,, probabil cel mai inovativ și devastator retailer din lume“, iar cei de la CNN spun despre acest brand ca este ,,o poveste spaniolă de success.”

Istoria Companiei

Fondatorul ZARA, Amancio Ortega, a deschis primul magazine în anul 1975 pe o stradă centrală din La Coruña.

Primul magazin vindea produse ce arătau asemenea celor aparținând unor case de modă celebre, doar că la prețuri mici. Magazinul s-au dovedit a fi un succes, iar Ortega a început să deschidă mai multe magazine ZARA în Spania. În perioada anilor 1980, Ortega a început să schimbe designul, producția și procesul de distribuție, pentru a reduce termenele de execuție și pentru a reacționa la noile tendințe într-un mod cât mai rapid, prin ceea ce el numea ,,modă instant”.

În 1988, compania a început să se extindă pe plan international prin Porto, Portugalia. În 1989 au intrat în Statele Unite şi în Franţa în 1990. Această expansiune internaţională a crescut în anii 1990, cu Mexic (1992), Grecia (1993), Belgia şi Suedia (1994) etc, atingând o prezenţa actuală în peste 73 de ţări.

De unde vine succesul ZARA?

În ceea ce priveşte strategia de creație, un articol din revista Businessworld ne spune următoarele: “ZARA a fost un imitator de modă. Și-a concentrat atenţia pe înţelegerea elementelor de modă dorite de  clienţii săi şi apoi pe livrarea acestora, mai degrabă decât pe promovarea tendinţelor sezonului prin prezentări de modă şi canale similare de influenţă, pe care industria modei le utilizază în mod tradiţional”. Acesta este unul dintre elementele cheie ce au făcut din ZARA un brand atât de iubit de consumatori.

În plus, ZARA oferă un număr mult mai mare de produse în comparație cu alte companii similare.  Aceasta produce circa 11.000 de produse distincte, în fiecare an, comparativ cu 2.000 – 4.000 de articole ale concurenţilor cheie. Compania poate proiecta un produs nou în patru-cinci săptămâni și poate modifica produsele existente, în cât mai puţin de două săptămâni. Scurtarea ciclului de viaţă al produselor însemană mulțumirea consumatorilor într-un timp mult mai scurt, ceea ce a generat un succes extraordinar.

Sursa: Wikipedia

Share

Vezi comentarii (0)

Bucureşti: Goana după adevăratele reduceri

January 18, 2010 | Comentarii (0) | Categorie: Mall-uri,Outlet,Recomandari,Stiați că,Tips & Tricks

Tag-uri: , , , , , , , , , , , , ,

4


Din categoria ,,Ce trebuie să știm neapărat pe timpul sezonului de reduceri”

Reporterii „Adevărul“ au comparat soldurile magazinelor din mall-uri cu cele din outlet-uri şi second-hand. Preţurile din complexurile comerciale sunt chiar şi de cinci ori mai mari decât cele practicate în outlet-ul Fashion House situat la kilometrul 13 pe Autostrada Bucureşti-Piteşti.

Chiar dacă trebuie să traversezi jumătate de oraş şi să înfrunţi traficul infernal de pe Bulevardul Iuliu Maniu, drumul până la outletul Fashion House face toți banii. Reducerile de pe etichetele articolelor de îmbrăcăminte vin ca o recompensă, iar lejeritatea cu care te poţi mişca printre raioane sunt o mulţumire în plus. Este adevărat că preţurile vizibil micşorate sunt pentru colecţiile trecute ale firmelor de renume. La reducerile de 70% aplicate în mod normal în outlet se adaugă alte reduceri chiar de până la 90%.

Jeanşi, de la 300 la 75 de lei

Astfel, o pereche de jeans marca Lee Cooper, din sezonul trecut, pot fi cumpăraţi din outlet cu 149 de lei, de la 300 de lei. Iar dacă are un mic defect, preţul se înjumătăţeşte, ajungând la 75 de lei. O pereche de jeans asemănători, numai că din noul sezon valorează în mall, la aceeaşi firmă, cu tot cu reducerea aferentă 169 de lei.

Reducerile aplicate în magazinele din mall-urile bucureştene sunt cuprinse între 30 şi 70 de procente, însă chiar şi aşa, pentru a pleca la cumpărături trebuie să ai portofelul doldora de bani. Dacă mai aşteptaţi un sezon, puteţi cumpără acelaşi produs la un preţ chiar de cinci ori mai mic.

O geacă de iarnă Killtec, de damă, costa în mall, până săptămâna trecută, 469 de lei. Acum face 235 de lei, însă poate fi cumpărată din outlet cu doar 50 de lei, după o reducere de aproape 90 de procente.

O fustă de blugi, cât o palmă, marca Replay, costă în outlet 80 de lei, în timp ce aceeaşi fustă mai poate fi găsită şi în mall, însă la preţ întreg: 394 de lei. De banii aceştia poţi să-i cumperi din outlet fusta de blugi Replay (80 de lei – redus de la 118 lei), tricou BSB (45 de lei – redus de la 176 lei), pardesiu Mango (109 lei, redus de la 299), geantă Benvenuti (99 de lei – redus de la 239) şi şase maiouri Mango (9,99 de lei).

Reducerea de preţ se simte cu adevărat în outlet, chiar dacă fusta, pantalonii sau tricoul fac parte din colecţia de anul trecut.

Pentru cei care nu ţin la firmă, la trei minute de mall-ul din Cotroceni, se află un magazin cât o debara unde pantofii pot fi cumpăraţi la 25 de lei, pantofii sport se găsesc la 15 lei, iar cizmele, orice model, la 25 de lei. Balerinii, adică încălţările uşoare de vară fac cât o sticlă de cola, adică 5 lei.

Articole cu preţ redus până la 90%, în outlet, se găsesc în mall la preţuri de aproape cinci ori mai mari, în plin sezon de reduceri.

Produs Marcă  Preţ vechi Preţ nou

Geacă    Stone Creek    429,9 139

Jeans    Replay    389 189

Fustă    Mango    99,90 39,90

Cizme     Benvenuti    279 259

Pantofi sport    Nike    309,95 219,99

Pantofi bărbăteşti    Benvenuti    279 169

Tricou    BSB    176 45

Geacă     Killtec    469 235

Sursa: Adevărul

Share

Vezi comentarii (0)

Istoria codului de bare

November 30, 2009 | Comentarii (0) | Categorie: Istoria modei,Istorii,Stiați că

Tag-uri: , , , , , , , ,

UPC-A-036000291452

Dragi prieteni,

Echipa SuperSale s-a gândit să deschidă o secțiune de ,,Știați că/ Istorii” pentru cei dintre voi care sunt însetați de cunoaștere și vor să învețe ceva nou mereu.

Zilele acestea am avut nevoie de o imagine cu un cod de bare și am google-it de zor în căutare ei. După zile și nopți de căutări :P ne-am dat seama că noi nu prea știm care e istoria acestei invenții șmechere. Chiar așa, câți dintre voi știu ce este un cod de bare și de unde vine el? În mod suprinzător, chiar dacă ele au devenit parte integrată din viața noastră, foarte puțini dintre noi știm care este treaba cu drăcoveniile ăstea de linii.

Păi să o luăm cu începutul…..

Istoria codurilor de bare

barcode_round În 1932 un grup de studenţi de la Universitatea Harvard conduşi de Wallace Flint au demarat un proiect destul de îndrăzneţ. Produselor le erau anexate puncte de reper din cataloage de produse şi erau centralizate într-o bază de date. Codurile de bare, în forma modernă, au început să apară în 1948.

Bernard Silver, un absolvent al institutului “Drexel Institute of Technology” din Philadelphia, a primit o cerere de dezvoltare a unui sistem automat de identificare a produselor. Silver i-a spus prietenului său Norman Joseph Woodland despre comanda primită. Woodland avea 27 de ani şi era profesor la acelaşi institut. Problema l-a fascinat pe Woodland şi a început să lucreze la acest proiect.

Prima idee a lui Woodland a fost aceea de a folosi un tip de cerneală, care sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete va deveni strălucitoare. Woodland şi Silver au creat un dispozitiv care funcţiona, dar sistemul avea probleme cu instabilitatea cernelii, iar tipărirea modelelor era foarte costisitoare. Woodland era convis că ideea lor era bună, astfel că a renunţat la profesorat şi s-a mutat în apartamentul bunicului său din Florida pentru a avea mai mult timp de lucru. barcode_scanner

În 20 octombrie 1949, Woodland şi Silver au publicat o lucrare intitulată “Classifying Apparatus and Method” (Aparat şi metodă de clasificat). Inventatorii au descris invenţia lor ca fiind “arta de clasificare a produselor pe baza modelelor“.

Majoritatea codurilor de bare pe care Woodland şi Silver le-au descris erau formate dintr-o serie de spirale circulare. În timp ce cei doi le descriau ca simboluri, simbologia de bază a codurilor de bare se asemăna foarte mult cu codurile de bare unidimensionale din prezent.

Simbologia era realizată dintr-un model format din 4 linii albe pe un fundal închis. Prima linie era linia de control, iar celelalte 3 linii erau fixate la distanţe variabile faţă de prima linie (de control). Informaţia era codată prin prezenţa sau absenţa unei sau mai multor linii. Astfel se puteau realiza 7 clasificări diferite de produse. Prin adăugarea mai multor linii erau posibile mai multe clasificări de produse. La un număr de 10 linii erau posibile 1023 (210-1) de clasificări diferite.

Modelul de cod de bare realizat de Woodland şi Silver la 7 octombrie 1952 a început să fie folosit ca model general de indentificare a produselor.

În 1962 Silver moare la vârsta de 38 de ani, înainte de a putea vedea utilizarea codurilor de bare în comerţ. În 1992 Woodland a fost distins cu “National Medal of Technology” (“Medalia naţională a tehnologiei”) de către preşedintele Bush. Nici unul din cei doi nu s-a gândit că invenţia lor va deveni o afacere care la început era de peste 2.000 de miliarde de dolari.

Codurile de bare început să fie folosite în comerţ numai după 1966. “National Association of Food Chains” (“Asociaţia naţională a lanţurilor alimentare”) a comandat unui producător de echipamente electronice realizarea unui echipament ce să poata realiza citirea codurilor de bare pentru o evidenţă şi un inventar mult mai rapid al produselor. În 1967 a fost instalat primul cititor de coduri de bare la un magazin din Cincinnati. Codurile de bare erau reprezentate după modelul realizat de Woodland şi Silver. Aceste coduri de bare nu erau imprimate direct pe ambalaje ci pe etichete pe care angajaţii magazinului le lipeau pe produse. Astfel sistemul a fost recunoscut ca un model de automatizare şi indentificare a produselor şi a fost adoptat de toţi producătorii şi distribuitorii de produse.

În 1969 aceeaşi asociaţie a cerut companiei Logicon dezvoltarea unui sistem pentru industria codurilor de bare. Rezultatele au fost realizarea standardului UGPIC (Universal Grocery Products Identification Code) (Codul de identificare universal al produselor alimentare) în vara anului 1970. Trei ani mai târziu s-a adoptat simbologia UPC pentru indentificarea produselor în SUA. A fost implementat de IBM şi dezvoltat de George Laurer, care a continuat ideea lui Woodland şi Silver. Woodland era angajat IBM pe vremea aceea.

În iunie 1974 primul scaner UPC realizat de NCR Corporation (ce se numea pe atunci National Cash Register Co) a fost instalat la supermarket-ul Marsh din Troy, Ohio. Pe 26 iunie 1974 primul produs cu cod de bare a fost scanat şi înregistrat. Produsul era un pachet de 10 lame de gumă de mestecat Wrigley cu aromă de fructe. Produsul acesta nu a fost special realizat pentru a fi primul produs scanat, ci pur şi simplu a fost o întâmplare. Din păcate, istoria nu a păstrat şi numele cumpărătorului. Astăzi pachetul de gumă de mestecat este expus la “Smithsonian Institution’s National Museum of American History”. barcode_upc

Prima încercare de aplicare în industrie a indentificării automate a fost demarată la sfârşitul anilor ’50 de către Asociaţia Americană a Transportatorilor. În 1967 s-a adoptat un format de cod de bare. Etichetarea maşinilor şi instalarea de cititoare a inceput pe 10 octombrie 1967. A durat 7 ani până ce 95% din maşini au fost etichetate. Din mai multe motive sistemul nu a putut funcţiona şi a fost în cele din urmă abandonat în 1970.

În 1981 Departamentul de Apărare al SUA a adoptat formatul de cod de bare Code39 în industria militară.

Bonus despre bătrânul cod de bare aici.

Surse: aici aici aici
Share

Vezi comentarii (0)

Categorii

Poll

    Ce părere aveți despre SuperSale?

    View Results

    Loading ... Loading ...

Recomandate

-50%
0
0
Pilota puf de gasca Pilota puf de gasca... 300.00 149.99 RON
-49%
0
0
COVOR VARIETY COVOR VARIETY... 97.00 49.00 RON
-30%
0
0
Statueta Jucator de golf, cadou barbati Statueta Jucator de golf, cado... 79.00 55.00 RON
-10%
0
0
Portret al artistului la tinerete Portret al artistului la tiner... 29.00 26.10 RON
-14%
0
0
Fixativ Fudge Salt Spray Fixativ Fudge Salt Spray... 67.70 57.55 RON
-25%
0
0
Masa de fotbal BCE Masa de fotbal BCE... 2062.28 1538.04 RON